Munţii Retezat

Munţii Retezat

Retezatul este cel mai complex și mai grandios masiv montan din toate sectoarele geografice ale Carpaților românești. Originalitatea sa constă în existența unor spectaculoase creste alpine care depășesc 2000 de m înălțime și un relief sculptural, în care s-au imprimat urmele a două mari glaciații (Riss și Würm), făcându-se remarcată existența unei puternice modelări climatice, sub formă de trepte (Platforma de eroziune alpină Borăscu, Râul Șes, Gornovița).

Parcul Național Retezat s-a înființat în anul 1935 la inițiativa profesorului Alexandru Borza, fondatorul Grădinii Botanice din Cluj-Napoca și a savantului Emil Racoviță. În prezent parcul are statut de arie naturală protejată de interes național și internațional, fiind recunoscut ca Rezervație a biosferei din anul 1979.

Prin constituirea Parcului Național Retezat se urmărește protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic și peisagistic.

În interiorul parcului există douăzeci de vârfuri de peste 2000 m și peste 80 de lacuri glaciare, între care Lacul Bucura, care este cel mai mare lac glaciar din țară. Parcul include rezervația științifică Gemenele (1.630 ha).

Retezatul prezintă o arie naturală montană cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre, acesta adăpostind aproape 1.190 specii de plante superioare, 90 taxoni endemici, 130 de plante rare sau vulnerabile, 50 specii mamifere, 168 specii de păsări, 9 specii de reptile, 5 specii amfibieni.

Din Poiana Pelegii spre Vârful Retezat – Un traseu de poveste

Jurnal de călătorie – 4-6 august, 2016 // Behind the scenes

* Jurnalul celor trei zile de călătorie a fost scris de Paul Şuta. El este temerarul care a carografiat întreg traseul şi a realizat 55 de fotografii panoramice pentru montarea turului virtual.

Joi, 04 august
Plecarea din Timişoara, la ora 8:00, pe traseul Timişoara – Lugoj – Caransebeş – Oţelul Roşu – Clopotiva – Lacul Gura Apei – Poiana Pelegii.
Durata drumului a fost de aproximativ 4 ore, datorită unor probleme cu carburatorul :). După parcarea maşinii în parcarea de la Poiana Pelegii, am pornit spre Lacul Bucura, traseu banda albastră, pe care l-am parcurs în aproximativ 2 ore. Datorită greutăţii rucsacilor am reuşit să facem doar 2 fotografii panoramice. Ne-am cazat la zona de corturi de la Lacul Bucura (2041m altitudine).

Vineri, 05 august
Traseu lung: Lacul Bucura – Vârful Retezat – Vârful Bucura I – Lacul Bucura
Plecarea pe traseu s-a facut la ora 11:00, după ce am anunţat Salvamontul cu privire la traseu şi am obţinut informaţiile necesare. Estimarea primită: 8 ore.
Traseul începe cu o urcare uşoară de la Lacul Bucura până la Lacul Tăul Porţii, marcaj bandă galbenă şi cerc roşu.
De la Tăul Porţii urmează o urcare grea spre Poarta Bucurei (2280m), urmând banda galbena. La stânga Vf. Judele (2398m) veghează întreaga vale. Traseul o ia spre dreapta ajungând în Şaua de Iarna (2297m) şi continuând pe marcajul bandă galbenă şi bandă roşie. Această porţiune de traseu este la limita Rezervaţiei Ştiinţifice Gemenele, marcată printr-un pătrat roşu. Traseul continuă sprea Şaua Retezat (2251m), având câteva zone periculoase amenajate cu lanţuri. Datorită condiţiilor, panoramele au fost realizate cu dificultate.
Ajunşi în Şaua Retezat putem observa urcuşul ce urmează, în faţa noastră aşteptând Vârful Retezat.
Urcuşul până pe vârf a durat aproximativ 45 de minute, urmând marcajul triunghi albastru. Marcajele bandă galbenă şi bandă roşie se despart de marcajul triunghi albastru şi o iau spre Vârful Lolaia.
Dupa o pauză bine-meritată pe vârf, am coborât înapoi în Şaua Retezat şi am urmat marcajul bandă roşie care urcă aproape pieptiş spre Vârful Bucura I (2433m). De acolo, traseul coboară spre Curmătura Bucurei (2206m) având în stânga Vârful Bucura II şi în dreapta vedere spre Lacul Bucura.
Curmatura Bucurei este singurul loc în care am avut semnal GSM. Din Curmătura Bucurei am coborât spre Lacul Bucura, urmând marcajul bandă albastră.
Durata traseului a fost de aproximativ 9 ore. Trebuie luat în considerare faptul că durata a fost influenţată de timpul petrecut realizând fotografiile panoramice.

Sambata, 05 august
Întoarcere la Timişoara.
La ora 11:00 am pornit spre Poiana Pelegii urmând traseul cruce roşie. Durata – 2 ore. În Poiana Pelegii am mers câteva sute de metri pe traseul cerc albastru, pentru a face câteva panorame la superba vale glaciara situată între Piciorul Pelegii şi Culmea Custura – Păpuşa.
După ce ne-am întors la maşină am pornit spre Timişoara pe traseul:
Poiana Pelegii – Lacul Gura Apei – Clopotiva – Oţelul Roşu – Caransebeş – Lugoj – Timişoara (3-4 ore)
Porţiunea de drum de la Lacul Gura Apei spre Poiana Pelegii este accesibil, deşi are anumite porţiuni stricate şi câteva porţiuni foarte abrupte. Cu toate acestea, au reuşit să urce maşini cu garda la sol mică (de ex. Renault Clio). Recomand să verificaţi starea drumului înainte de plecare. În weekend, parcarea din Poiana Pelegii este foarte aglomerată!

Tur Virtual

Turul virtual se poate vizualiza pe PC sau pe orice dispozitiv mobil.

Turul virtual conţine mai multe imagini panoramice 360. Pentru vizualizarea pe PC: trecerea dintr-o imagine panoramică în alta se face apăsând pictograma portal ce se găseşte pe fiecare imagine. Pentru a vizualiza turul cu ajutorul ochelarilor VR şi a telefonului mobil, este ideal să-l accesaţi urmând linkul ACESTA.

ALTE POVESTIRI

error: Content is protected !!